Smerenie și mândrie

Smerenia înseamnă să recunoști că ai nevoie de Dumnezeu, să primești îndreptarea și să asculți de El. Pe acest drum omul învață voia Lui și ajunge în Împărăția Sa. Mândria duce la rătăcire, iar cei smeriți primesc har, odihnă și o viață nouă.

Răbdarea nu vine de la sine, ci se învață zi de zi, după exemplul lui Isus, care a refuzat gloria și Și-a lăsat dreptatea în mâna lui Dumnezeu. Cine Îl urmează renunță la mândrie, la răzbunare și la nevoia de a-și apăra drepturile. Încercările vieții sunt ca niște examene care se pot repeta.

Frica de Domnul nu înseamnă teamă de pericol, ci respect adevărat față de Dumnezeu, care se vede în ascultare deplină. Saul a ales frica de oameni și ascultarea pe jumătate, și a pierdut. Cine se teme de Dumnezeu găsește înțelepciune și viață.

Suntem chemați să trăim nu prin minuni, ci prin caracterul lui Isus: lepădare de sine, smerenie, evlavie, ascultare ca de rob și neprihănire. Aceasta e la îndemâna oricui și e necesară pentru mântuire. Te-ai verificat vreodată sincer în fața acestui chip?